Casa Ecologica intre vis si realitate

Știința traiului ecologic     Autor : Coman Mirela

 

Introducere

Noțiunea de „ecologie” a fost definită de către Ernst Haeckel în lucrarea „Morfologia Generală a Organismelor” din anul 1866, drept „știinţa care se ocupă cu studiul relaţiilor complexe, directe sau indirecte, cuprinse în noţiunea darwiniană a luptei pentru existenţă”. Astfel s-a introdus termenul nou „ecologie”, termen ce provine din cuvintele greceşti „oikos” (casă, gospodărie) şi logos (cuvânt) . Însă noțiunea de „casă ecologică” nu este încă bine fixat datorită noutății locuințelor „neecologice” și a noutății ideii de adaptare ecologică a mediului de viață uman.

În cadrul acestui articol vom încerca să definim noțiunea de „casă ecologică”. Nevoia de a defini și determina aria de utilizare s-a născut datorită utilizării laxe a termenului. Astfel, putem fi tentați să includem orice efort de adaptare ecologică a traiului sub noțiunea-umbrelă de „casă ecologică”.

Însă care sunt totuși condițiile pe care o construcție trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi considerată „ecologică”? Există o serie de condiții sau o definiție legiferată prin care o construcție să poată fi încadrată ca fiind ecologică sau trebuie să ne bazăm doar pe intuiție și baza personală de cunoștințe atunci când realizăm o astfel de încadrare?

Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că tehnologia avansează, astfel, ceea ce era definit drept ecologic în trecut, poate părea ca fiind un aparat cu un consum energetic foarte mare sau o tehnologie care deși este eficientă, generează foarte multă poluare pentru producere.

În consecință, definirea termenului „casă ecologică” trebuie să fie suficient de exactă pentru a putea identifica o serie de criterii, dar în același timp să lase suficient loc pentru maturizarea continuă a termenului. Pentru a putea defini noțiunea vom prezenta succint tipurile de adaptare din punct de vedere ecologic ale unei construcții, modurile în care poate deveni mai prietenoasă cu mediul și tipurile de condiții pe care noi le considerăm necesare pentru ca o locuință să poată fi considerată cu adevărat „casă ecologică”.

În prima parte a articolului vom analiza plaja de utilizare a termenului „casă ecologică”. Varietatea utilizării a fost determinată prin prisma folosirii noțiunii atât în situații cotidiene, cât și în cadrul articolelor de specialitate. Astfel, vom expune modurile de adaptare ecologică în funcție de complexitate și apropiere de idealul ecologic al unei locuințe, începând prin analiza celor mai simple formule și încheind cu idealul spre care ar trebui să tindă orice casă ecologică.

Adaptări din punct de vedere ecologic ale locuințelor tradiționale

Prima noțiune analizată este cea a traiului ecologic efectiv în cadrul unei locuințe ce nu prezintă adaptări speciale pentru a putea fi considerată ca fiind de facto ecologică. Considerăm că locuința și modul de trai din cadrul ei reprezintă două fațete ale aceleiași noțiuni, astfel încât modul de viață din cadrul locuinței trebuie analizat pentru a putea face o prezentare cât mai completă.

Modurile prin care locuirea unei case o poate transforma într-o casă ecologică sunt, din punctul nostru de vedere, următoarele:
• economisirea energiei reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte, datorită accesibilității tot mai largi. Prin economisirea de energie ne referim la utilizarea cât mai eficientă a energiei electrice (atât prin comportamentul ecologic efectiv, cât și prin utilizarea aparaturii moderne și ecologice în cadrul locuinței), economisirea agentului termic prin monitorizarea locuirii efective, a spațiului încălzit precum și economisirea apei potabile prin comportament responsabil.
• prevenirea acumulării necontrolate de bunuri (aceasta ducând la risipirea resurselor naturale necesare fabricării bunurilor).
• sortarea deșeurilor este o altă modalitate ușor adaptabilă – poate fi aplicată în orice context, fie urban, fie rural, în funcție de serviciile de colectare oferite și de disponibilitatea persoanelor de a realiza sortarea. Sortarea poate duce la depunerea deșeurilor pentru a fi preluate și reciclate în mod organizat sau chiar la refolosirea în cadrul gospodăriei – ambele finalități reducând cantitatea de deșeuri produsă și cantitatea de materie primă folosită. Totodată, această modalitate de adaptare ecologică este promovată în cadrul Uniunii Europene prin stabilirea de procente țintă de reciclare, însă nu există un sistem organizat la nivelul Uniunii pentru aplicarea măsurilor sau pentru recompensarea traiului ecologic în cadrul locuinței.
• utilizarea agenților de curățare non-toxici. Prin această metodă beneficiile sunt multiple – beneficiul care interesează în cadrul acestui articol se manifestă prin reducerea poluării apei și a aerului cu substanțe chimice greu de neutralizat. Un alt beneficiu major fiind protejarea sănătății locatarilor.
Astfel, având în vedere faptul că traiul și locuința prezintă conexiuni puternice, existând o relație indisolubilă între cele două, iar factorul uman fiind pionul principal care determină dacă o casă este ecologică sau nu, putem considera, in extenso, că o locuință care nu prezintă modernizări specifice normelor ecologice propriu-zise a construcției, poate fi considerată drept casă ecologică prin prisma spiritului ecologic adăugat de factorul uman.

A doua noțiune analizată este constituită din construcțiile care au suferit adaptări pentru conservarea energiei. Prin aceste adaptări înțelegem modificări privitoare la construcția efectivă, fără a se propune pași pentru independența energetică a locuinței. Astfel, locuințe care presupuneau un consum ridicat de energie pentru a oferi confort se apropie de idealul ecologic. Pașii care se pot face sunt: izolarea pereților exteriori pentru a limita transferul de energie dintre locuință și mediu, izolarea acoperișului, utilizarea de rame pentru geamuri și uși cu un bun grad de izolare, utilizarea de surse de iluminat moderne (preferabil cele care folosesc tehnologie LED) și montarea de adaptoare pentru robineții de apă, protejând astfel rezervele de apă potabilă.

Dar sunt aceste adaptări suficiente pentru ca o locuință să devină casă ecologică? Noi considerăm că adaptările luate separat (o locuință care a fost doar izolată sau i-au fost schimbate doar ramele geamurilor și ușilor) nu se poate califica drept casă ecologică, schimbările fiind minore. Însă în situația în care au fost realizate o suită de modificări (preferabil toate modificările analizate în paragraful anterior) putem vorbi despre o casă ecologică.

Următorul pas în realizarea unui cămin ecologic îl reprezintă montarea de instalații prin care energia să poată fi captată în vederea folosirii – utilizând resurse regenerabile în locul celor epuizabile, tradiționale. În această categorie intră utilizarea panourilor solare și a instalațiilor eoliene, utilizarea energiei geotermale locale, colectarea apei de ploaie etc. Însă, în opinia noastră, deși independența energetică este foarte importantă, doar aceste instalații nu transformă o locuință într-o casă ecologică. E nevoie de crearea unui context ecologic pentru a putea numi o casă drept casă ecologică.

Ultimul pas spre adaptare ecologică a locuinței îl reprezintă construirea ei din materiale prelucrate cât mai puțin, cât mai apropiate de starea lor naturală (prin aceasta neînțelegând însă materiale nefinisate sau impropriu pregătite în vederea construirii și mobilării). Am lăsat la urmă acest pas întrucât are dezavantajul aplicării – poate fi aplicat doar în cazul unei construcții care se află încă în fază de proiect. Din punctul nostru de vedere, o construcție realizată pe baza principiilor casei ecologice poate fi considerată casă ecologică.

Casa ecologică – idealul

În cadrul primei părți a articolului am prezentat adaptările pe care o locuință existentă, construită fără a se ține cont de condițiile locuinței ecologice, poate deveni, printr-o serie de adaptări, o locuință ecologică. În continuare vom prezenta caracteristicile pe care ar trebui să le dețină o casă ecologică ideală.

Începem prezentarea prin expunerea calităților care trebuie integrate în faza de proiect a costrucției. Din punctul nostru de vedere în realizarea locuinței trebuie să se țină cont de:
• alegerea unor materiale de bună calitate, puțin prelucrate, ușor biodegradabile și durabile.
• izolarea corespunzătoare a locuinței.
• proiectarea instalațiilor astfel încât pierderile de energie să fie minime.
• adaptarea dimensiunilor locuinței la necesarul efectiv al locatarilor (construirea unei locuințe adaptate ca spațiu numărului de locatari).
• finisarea locuinței cu materiale puțin prelucrate și ușor biodegradabile.

Prin realizarea acestor pași se pune o bază solidă pentru viitoarea locuință. Astfel, prin alegerea unor materiale de bună calitate se evită risipa ulterioară, nefiind necesare reparații dese; prin proiectarea și executarea corespunzătoare a instalațiilor se previne risipa de energie și consumul ulterior de materiale care ar fi necesare în cazul în care s-ar dori adaptarea unei instalații preexistente la un model ecologic.

Totodată, în timpul construcției locuinței ecologice trebuie respectate anumite condiții:
• utilizarea materialelor de construcție specifice zonei, pentru a preveni consumul de energie necesar transportului de materiale și pentru că, din punctul nostru de vedere, natura oferă de cele mai multe ori soluțiile cele mai bune în vecinătatea problemei.
• utilizarea judicioasă a materialului de construcție.
• grija față de resturile rămase și reciclarea lor în măsura posibilităților.

O altă condiție a casei ecologice o reprezintă independența sa energetică prin procurarea de energie din surse regenerabile. Astfel, o casă ecologică presupune existența instalațiilor de captare a energiei solare sau/și eoliene pentru asigurarea necesarului de energie electrică.

Nu în utlimul rând, o construcție, pentru a fi o casă ecologică, presupune un „suflet ecologic”. Din punctul nostru de vedere, pe lângă întreaga suită de materiale și instalații, locatarii trebuie să trăiască ecologic efectiv. Să prețuiască resursele naturale prin prevenirea risipei. Să recicleze și să utilizeze cu atenție necesarul. Însă trebuie să evităm să ne gândim la traiul ecologic drept o sihăstrie de la societate, frig, lipsă și izolare. Traiul ecologic presupune confort și noutate, însă în măsura necesarului.

Concluzii

Prin prezentarea diferiților pași spre idealul casei ecologice, am dorit să evidențiem faptul că deși sub umbrela casei ecologice se află și casa eficientă din punct de vedere energetic, cei doi termeni nu sunt sinonimi. Totodată, deși casa ecologică presupune obiceiuri noi, traiul ecologic nu presupune cheltuieli nejustificate sau sacrificarea stilului de viață modern, ci îmbinarea fericită între utilizarea cumpătată de resurse și bucuria de a beneficia de abundența naturii prospere.

În concluzie, considerăm că termenul „casă ecologică” poate fi definit drept contextul ecologic în care o construcție și modul de viață care se desfășoară în cadrul ei sunt optimizate pentru a avea un impact minim asupra mediului, atât prin metodele de construire și modernizare, cât și prin stilul de viață al persoanelor care o locuiesc.

Bibliografie
[1]. Coman M., 2009: Management ecologic, Editura Risoprint Cluj-Napoca, Cluj-Napoca
[2]. Coman M., 2010: Ecologie generală și aplicată, Editura Risoprint Cluj-Napoca, Cluj-Napoca
[3]. http://dexonline.ro/definitie/ecologie
[4]. http://blog.habitissimo.es/2013/06/05/la-construccion-del-futuro-casas-ecologicas/
[5]. http://imobiliar.org/tag/casa-ecologica/
[6]. http://firmadeproiectare.ro/reciclare-creativa-1

 

 

Articol preluat de pe site-ul

https://casaecologicaintrevissirealitate.wordpress.com/2014/12/08/definitia-casei-ecologice/

Sursa Imagine

http://www.coffeebreak-blog.de/20-einsame-haeuser-fuer-den-kreativen-rueckzug/